Casa în care îi veţi cunoaşte pe toţi vecinii
Complexul locativ al companiei “Inamstro” de pe str. Ioana Radu.
Acesta este cel de al doilea articol al meu despre proiectare şi construcţii în Chişinău.
Primul articol a fost adresat arhitecţilor care au proiectat complexul «Toro-Centru» de pe str. Pan Halippa. Acum mă adresez locuitorilor or. Chişinău, cumpărătorilor potenţiali de apartamente în complexul locativ nou de pe str. Ioana Radu construit de compania “INAMSTRO”.
Întâmplător sau nu, dar în ambele cazuri la care am atras atenţia antreprenorul a fost acelaşi.
Vă rog să nu faceţi concluzii pripite despre caracterul comandat al acestor articole, dar în schimb să vă gândiţi la unele aspecte care nu îmi sunt indiferente ca unui profesionist – la ce şi cum se construieşte în acest oraş, la lacunele evidente în organizarea acestor complexe.
Întâmplător am nimerit în vecinătatea complexului în curs de execuţie. Acest loc îmi este bine cunoscut, deoarece compania noastră pe acest teren a proiectat un microraion în anul 2009 pentru compania City Development care la acel moment era finanţată de o parte americană. Dar după câte ne reamintim, s-a declanşat criza şi complexul nu a mai fost construit. (a se vedea foto 1, 2)
Proiectul complexului locativ de pe str. I. Radu executat de firma “ARD”SRL în anul 2009.
Foto1.
Foto 2.
Am fost surprins puternic când am văzut că complexul de pe strada Ioana Radu este finalizat la nivel de 50%.
Acest complex va fi alcătuit din patru blocuri U-forme. Dacă pe str. Pan Halippa există un deficit enorm de spaţiu pentru oameni, aici cu organizarea spaţiului din ogradă totul este bine, dar organizarea blocurilor locative propriu-zise nu rezistă nici unei critici (a se vedea foto 3,4).
Vindeţi apartamente oamenilor la preţuri care încep de la 700 Euro per 1m2, cunoscând din start că unii vor avea soare şi căldură tot timpul, iar ceilalţi vor suferi de iluminare insuficientă şi de frig. Le comunicaţi despre aceasta? Potrivit normelor NCM C.01.08-2015 p. 10.11, sunteţi obligaţi să proiectaţi încăperile locative astfel încât să fie asigurată o insolaţie de cel puţin 2 ore pe zi cel puţin într-o odaie în apartamentele cu 2 şi 3 odăi, iar în cele cu o singură odaie obligatoriu.
În casele simple cu secţiuni, unde pe un etaj sunt 3 sau patru apartamente, odăile sunt orientate spre o faţadă şi spre alta, locatarii fiind în stare să aleagă dacă doresc să vadă soarele sau să se ascundă de el. Dar nu oferiţi nici o şansă celor care vă vor plăti câte 30-40 mii Euro şi mai mult pentru locuinţele procurate.
Cum a fost posibil să construiţi blocuri cu 11 etaje, totalmente lipsite de caracter, s-a economisit chiar şi pe balcoane. Blocurile sunt cu coridoare, a câte 17(!) apartamente pe etaj, ca-n cămin, cu orientare spre nord sau spre sud (pe partea lungă a faţadei).
Aş dori să atrag atenţia locatarilor viitori ai acestui complex asupra organizării parcării. Pe site-ul companiei antreprenorului se vede că este planificată o parcare mare pe terenul dintre două grupuri de blocuri, dar nu este indicată distanţa până la ferestrele apartamentelor, iar conform NCM B.01.05:2019 în cazul organizării parcării pentru mai mult de 50 maşini distanţa până la ferestrele apartamentelor trebuie să fie de cel puţin 25 metri. Dacă veţi respecta aceste cerinţe normative, nu mai rămâne nimic din parcarea voastră.
Când noi am proiectat complexul, ne-am străduit să organizăm spaţiul intern fără accesul automobilelor, coborând toate automobilele în subteran, la suprafaţă au rămas doar zonele sportive, terenurile de joacă şi de plimbare. S-a proiectat şi o grădiniţă pentru copii cu 200 locuri, deoarece aşa un număr de locatari (de cel puţin 2000 persoane) impune existenţa cel puţin unei grădiniţe de copii.
Ştiţi, eu sunt surprins la fiecare pas de sistemul pe care îl avem la noi. Acum totul este posibil, totul este permis, nimeni nu verifică nimic, are loc doar câştigarea banilor. Nu mai avem Ministerul Construcţiei, funcţiile lui fiind transmise Ministerului Economiei care se interesează de problemele din sectorul construcţiei cum mă interesez şi eu de petele întunecate de pe Soare. Centrul sanitaro-epidemiologic nu mai emite concluzii referitor la proiecte. De altfel, cum mai poate fi explicată apariţia nu doar pe hârtie, dar şi pe teren a complexelor construite cu 500 -1000 apartamente totalmente fără infrastructura necesară pentru aşa un număr de locatari (fără grădiniţe şi şcoli), şi nimeni nu se interesează de aceste momente, cu excepţia celor care deja au procurat sau vor procura apartamentele respective. Îmi este cu adevărat jale de locatarii noştri, ei sunt cei care vor suferi de aşa o atitudine consumătoare, îmi este jale de oraşul nostru care se „înfrumuseţează” pe zi ce trece cu aşa complexe.
Şi mai am o întrebare pentru arhitecţii care au proiectat aşa „frumuseţe”: „Aţi cumpăra singuri cu 30-40 mii Euro un apartament în acest complex pentru a trăi în el o viaţă întreagă? Aici subliniez cuvântul „cumpăra”.
P.S. Am scris că blocul nu are balcoane, dar îmi cer scuze, le-am găsit pe planuri. Nu le-am ochit din start, deoarece dumneavoastră, domnilor antreprenori, celor care îşi vor procura apartamentele orientate spre nord, le-aţi propus şi loggii întunecoase cu ferestre standard pentru a reduce şi mai mult nimerirea luminii în locuinţe. Excelent.